Rezultatele partiale ale alegerilor locale arata ca, in cele mai multe cazuri, presedintele consiliului judetean apartine aceluiasi partid care a obtinut majoritatea in consiliul respectiv. Acest lucru demonstreaza, in opinia specialistilor, ca votul uninominal nu a generat efectele scontate.
Primele alegeri locale care au fost organizate in baza votului uninominal arata ca, in proportie de 85%, partidul care a obtinut majoritatea in consiliul judetean este cel care a dat si presedintele organizatiei respective. In opinia lui Alexandru Radu, profesor de sisteme electorale, acest tandem este "firesc" si arata ca "indiferent de procedura, optiunile cetatenilor sunt constante". Pe de alta parte, sistemul de vot uninominal in varianta actuala este, potrivit politologului Radu, "un esec, pentru ca in loc sa iasa in evidenta o persoana, se pune accentul pe o optiune politica". La randul sau, Adrian Sorescu, specialist in sisteme electorale, sustine ca "este un lucru natural ca alegatorii care si-au dat votul pentru un anumit partid au sprijinit si candidatul acestui partid". In acelasi sens, Bakk Miklos, profesor la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, argumenteaza ca "logica foarte populara conform careia nu se voteaza partidul, ci candidatul nu se verifica, pentru ca nu poate fi vizualizat un candidat fara sustinerea unui partid".
Adrian Sorescu ridica insa problema unui eventual blocaj in consiliile judetene, provocat de faptul ca alegerea presedintilor acestora, desi se face prin vot uninominal, nu se realizeaza cu o majoritate absoluta, asa cum se procedeaza in cazul primarilor, pentru a le da o mai mare legitimitate. De aceea, Adrian Sorescu sustine ca presedintele unui consiliu judetean – care, tinand cont de fondurile ce ajung aici, are o pozitie mai importanta decat cea de primar – nu poate fi considerat reprezentativ daca si-a castigat