Fragment din volumul în curs de apariţie la Editura Curtea Veche; traducere şi note de Anamaria POP CARTEA ÎNTÎI Propoziţii numerotate din viaţa familiei Esterházy Volumul apare în Colecţia „Byblos“, coordonată de Livia Szász, şi va fi lansat la Bookfest, în prezenţa autorului, în data de 8 iunie, ora 11.30. Vor vorbi Anamaria POP, Livia SZáSZ şi Carmen MUŞAT 24 În zorii acelei zile din aprilie cînd fusese fixată execuţia, conform decretului imperial, gardienii au intrat în celulă şi l-au găsit pe tata îngenuncheat pe pămînt, cu mîinile împreunate, rugîndu-se. Avea capul adînc aplecat, părul blond căzut în faţă lăsînd să i se vadă gîtul subţire şi delicat, descoperit, iar sub cămaşa de in, fără guler, i se vedeau vertebrele. Gardienii s-au oprit pentru o clipă – contele stătea de vorbă cu Dumnezeu, motiv suficient să uite de regulile severe ale ritualului spaniol. Inclusiv preotul a făcut un pas îndărăt, încleştîndu-şi în tăcere degetele împreunate a rugăciune; palmele transpirate au lăsat urmele trădării pe coperta de fildeş a breviarului. Boabele mari ale rozariului, amintind de nişte măsline, se loveau în tăcere unele de altele. Numai cheile înşirate pe un imens inel de metal din mîna unui gardian au zdrăngănit de cîteva ori, la intervale neregulate. Amin, şopti tata terminîndu-şi rugăciunea de dimineaţă. Apoi adăugă cu glas tare: Iartă-mă, părinte! În secunda aceea, aproape la comandă, au început să răsune tobele sinistru, ca un ropot de ploaie. Stînd în cadrul format din puştile lungi ale doi ulani croaţi, un ofiţer de husari cu faţa roşcată şi mustaţa zbîrlită a început să citească sentinţa. Vocea răguşită răsuna înfundat în celulă. Sentinţa era severă şi neînduplecată: moarte prin spînzurare. Tata participase cu arma în mînă la una dintre acele răscoale populare sîngeroase, crîncene şi deznădăjduite, care prin izbucnirea lor neaşteptată zguduiau, din cî