Plasticienii tîrgmureşeni, sculptorul Gheorghe Mureşan şi pictorul Ioan Şulea, şi-au reunit lucrările pe simezele Galeriei bucureştene Veroniki Art. Este motivul pentru care am intitulat expoziţia Discursuri paralele, întrucît propunerile celor doi artişti vin din zone contrapunctice ale limbajului plastic, privesc lumea din unghiuri diferite, dar universul lor îşi descoperă puncte comune întradiţiile acestor locuri. Pictura lui Ioan Şulea s-a dezvoltat în jurul elementelor cu semnificaţie simbolică, evoluînd de-a lungul anilor între nonfigurativ şi figurativ. La început, el a dat prioritate gestului ce a transferat pe pînză stări, reacţii la o problematică ce nu venea din imediat, ci dintr-o zonă a imaginarului, a spiritualităţii religioase. În teme precum „Geneza“, „Tronuri arhiereşti“, „Lumini bizantine“, gestualitatea şi componenta cromatică au rolul principal în căutarea răspunsurilor. Nu despre o pictură de factură religioasă discutăm în cazul lui, ci despre importanţa pe care spectacolul, spectaculosul a avut-o dintotdeauna în receptarea ritualului creştin, un element căruia Bizanţul i-a acordat o mare importanţă. Culoarea, lumina, o anume expresie decorativă a obiectelor au avut întotdeauna rolul lor în drumul spre atingerea stării de graţie. Ioan Şulea a înţeles importanţa expresiei plastice în acest context. Fără a-şi propune să caute răspunsuri, să interpreteze, el este preocupat să recupereze vizual elementele simbolice, obiectele de cult, să marcheze cele mai importante momente ale acestui spectacol. Lucrurile nu sînt uşor de realizat, iar pragul trecerii în planul semnificaţiilor spirituale nu ţine doar de magia pe care artistul o aduce pe pînză, ci şi de capacitatea privitorului de a se lăsa atras într-un astfel de dialog. Ioan Şulea este consecvent în preocupările sale. Acestor serii de „Geneze“ i-au urmat alte teme, ce l-au apropiat tot mai mu