Orgoliul dureros al Bucovinei
Tinut de negraita frumusete, Bucovina este astazi una dintre cele mai cautate zone turistice, atat de romani cat si de straini. In peisajul ei mirific licareste "Arhipelagul Manastirilor", cu vestite ctitorii de voievozi si de mari boieri moldoveni, unele cu o culoare specifica: Voronet - albastru, Humor - rosu, Sucevita - verde, Moldovita - galben, Arbore - combinatie de culori s.a.m.d. Tot in Bucovina, la vremelnicul hotar dintre Nordul si Sudul acestui taram, se inalta Putna, cea mai de seama manastire a lui stefan cel Mare si Sfant.
In Bucovina au visat si au lucrat oameni de cultura de prima marime, printre care: profesorul Aron Pumnul, arheologul si cronicarul vietii stiintifice Dionisie D. Olinescu, istoricii Eudoxiu Hurmuzachi si Dimitrie Onciul, scriitorul si istoricul Teodor Stefanelli, folcloristul Simion Florea Marian, scriitorii Iraclie Porumbescu si Constantin Morariu, pictorul Epaminonda Bucevschi si compozitorii Ciprian Porumbescu, Tudor Flondor, Eusebiu Mandicevschi. In Bucovina, pe care a pomenit-o mereu cu o profunda iubire, a copilarit si a scris Mihai Eminescu.
Nu e granita, ci rana sangeranda!
N-avem cum intelege viata si opera lui Ciprian Porumbescu fara o revedere a istoriei Bucovinei sale natale. Insa, pana la anul 1775, cand a fost rapita de austrieci, Bucovina nu a avut o istorie deosebita de cea a voievodatului Moldovei, din care a facut parte in tot Evul Mediu. A fost locuita din cele mai vechi timpuri de geto-daci, mostenita fiind de urmasii acestora, romanii. In impartirea administrativa a Moldovei medievale, acest tinut se numea Tara de Sus. Denumirea de Bucovina, adoptata oficial odata cu inceputul administrarii habsburgice, nu e decat o varianta, romaneasca dar si slava, pentru Tara Fagilor sau Faget, cum o mai numeau ai nostri. Pana cand numele de Bucovina s-a imp
