» Din maretia de altadata a Conacului Catargi din Tupilati, judetul Neamt, a mai ramas astazi doar o aura palida, ascunsa adanc sub ruine. Dupa optsprezece ani de cand au depus prima cerere de retrocedare, mostenitorii boierului Strambeanu, proprietarul constructiei, sunt invitati sa-si ia inapoi conacul, din care nu a mai ramas nimic.
Lasat de izbeliste dupa Revolutie, in incertitudine privind proprietatea – nici retrocedat, nici in grija statului –, conacul a ajuns incet, dar sigur, o ruina. Primaria a avut grija totusi sa instaleze atat pe la intrari, cat si pe unele ziduri tablite scrise cu vopsea rosie: "Atentie! Pericol de prabusire". "Mostenitorii familiei Strambeanu au depus cereri de retrocedare atat in baza Legii 10/2001, cat si a Legii 247/2005. Noi am depus la Prefectura Neamt toata documentatia, dar abia saptamana trecuta a venit la Primaria Tupilati hotararea Comisiei Judetene pentru punerea in posesie a mostenitorilor familiei Strambeanu. Cei trei mostenitori din Bucuresti, Elena Strambeanu si doua nepoate ale sale, vor primi conacul cu dependintele acestuia si 35 de hectare de teren din fosta mosie. Deocamdata suntem ocupati cu alegerile locale, dar ne vom ocupa de conac imediat dupa acestea", a declarat primarul comunei Tupilati, Petru Gherghel. Dependintele despre care vorbeste primarul nu prea mai exista insa.
Cu o suprafata de 10.400 de metri patrati de teren, inconjurat cu zid impunator de piatra nefasonata, conacul a avut, intr-adevar, numeroase dependinte pentru ingrijitori si grajduri, mai multe beciuri si hambare. Refacerea acestora va fi, cu siguranta, mai costisitoare decat construirea de la zero. Cu atat mai mult cu cat constructia este monument de arhitectura si nu poate fi demolata sau refacuta oricum. "Am fost sa-l vedem la un an-doi dupa revolutie, si atunci conacul era inca in picioare. Insa se desfiintase
