Popoarele a caror structura sociala s-a cristalizat in jurul satelor au o perceptie simplificata a realitatii socio-politice. Cad prada de obicei dialecticii simple: alb-negru; bun-rau etc.
Dupa Revolutie, liberalii si taranistii erau perceputi in mediul rural ca vanduti imperialismului, continuatori ai legionarilor, oameni care vor sa vanda tara. Tot ce era in aceasta zona politica era raul. In schimb, tot ce era in tabara FSN era bun, patriotic, progresist.
Oamenii din mediul rural au avut nevoie de foarte mult timp sa se dumireasca asupra faptului ca tocmai din acea parte se vor ridica marile averi nejustificate. Aceasta intarziere istorica - si istoria nu iarta - a afectat in profunzime dezvoltarea Romaniei, occidentalizarea ei.
Marele Eugen Lovinescu observase cu finete ca o societate matura si o literatura de rafinament se nasc in mediul propice urban. Tarile cu o slaba urbanizare au platit cel mai dur tribut comunismului fiindca mentalitatea rurala nu poate structura o rezistenta nuantata pe mai multe paliere sociale. Totodata arta occidentala este reflexul unei societati urbanizate integral. Diferentele dintre sat si oras nemaiexistand ca nivel al confortului modern. Diferenta masiva dintre rural si urban in Romania naste inca tensiuni la nivel mental. Un om provenit din mediul rural nu poate intelege in ansamblu civilizatia europeana care ne este impusa. El aduce in comportamentul social multe dintre frustrarile locului natal.
Putem afirma fara sa riscam, desi poate socam, ca prelungirea acestei false nostalgii rurale nu poate decat sa impiedice integrarea Romaniei in sfera europeana. Omul fara nuanta provenit de obicei din mediul rural este conservator in sensul rau al cuvantului in orice institutie ar ajunge la conducere. Lipsa nuantelor e determinata si prin discursul agresiv din presa si din Parlament, fapt ce se concretizeaza
