In Romania s-au consumat aproape simultan, la vedere si in subteran, cateva mineriade juridico-politice cu efect letal asupra statului de drept. Unele si-au atins scopul, cum s-a intamplat in cazurile Nastase-Mitrea, altele au esuat la limita si in tacere. Mineriadele ascunse au provocat ingrijorare in cancelariile occidentale. Daca ar fi reusit, ar fi completat sinistrul tablou din Parlamentul care a luat locul justitiei. Pe scurt: imediat dupa locale, deputatii au fortat trecerea modificarilor la codul de procedura penala cu una dintre marile aberatii necorectate: perchezitia cu voie de la inculpat. Asta ar fi una. A doua este o tentativa inghetata temporar de a infiinta un DNA paralel, care sa se ocupe de administratia locala – in special primari – plasat strategic in directa subordine a unui ministru liberal. Modificarile la codul de procedura penala. Pe data de 17 iunie, deputatii au votat pe articole modificarile la codul de procedura penala urmand ca votul final sa fie dat a doua zi. Daca ar fi trecut de plenul Camerei, seful statului ar fi fost obligat sa le promulge pentru ca Traian Basescu le-a respins odata in noiembrie 2007. Intrate in vigoare, noile reguli ar fi diminuat din puterile procurorilor. A fost nevoie de un puternic lobby extern si de interventia directa a reprezentantilor Comisiei Europene pe langa deputatii din comisia juridica pentru a-i convinge sa renunte.

Reprezentantii UE au intervenit direct la Comisia Juridica, dupa cum reiese chiar din declaratiile deputatului PSD Eugen Nicolicea, consemnate in stenograma sedintei din 17 iunie: “au venit niste reprezentanti ai Comisiei Europene si au avut o discutie cu membrii Comisiei Juridice, de disciplina si imunitati, au avut patru obiectii de fond si le vom discuta la timpul respectiv”. Un alt deputat PSD, Florin Iordache, insista ca modificarile la Codul de Procedura Penala sa trea