Intrebarile sunt puse deseori fara a se astepta un raspuns. Unele chiar nu au nici un raspuns. Dar e bine sa fie puse pentru ca starnesc imaginatia. Si multe controverse. Atat de multe si cu argumente pro si contra atat de destepte, incat dezbaterea poate dura la nesfarsit. In categoria acestor intrebari intra si cele doua formulate pentru Festivalul "Zile si nopti de literatura" de la Neptun de anul acesta: "Are literatura viitor?", "Cum va arata literatura viitorului?" "Festivalul nostru, cu serile lui de poezie, ar putea fi considerat si el un argument pentru faptul ca literatura are, fie si numai, un prezent", e de parere Nicolae Manolescu.
Lirice sau ludice, mesianico-apocaliptice sau rational-sceptice, sociologice sau virulente politic, comunicarile celor douazeci si trei de scriitori de la Neptun (in fapt, Mangalia, pentru ca acolo s-a desfasurat sesiunea de dimineata a Festivalului) au conturat pana la urma doar doua posibile atitudini: sceptica (viitorul literaturii este incert, pandit de disparitia ei) sau optimista (literatura va exista cat va exista omul pe pamant). Pe ce s-au bazat pesimistii in argumentarea lor: pe o analiza a prezentului, prezent care a adus noi si importanti "virusi", letali, cred ei, pentru literatura: internetul si industria divertismentului. Noul suport, electronic, are virtuti exceptionale in rapiditatea si globalizarea informatiei, dar si servituti majore - absenta oricaror reguli (ca sa nu le zicem canoane) si o libertate sinonima arbitrarului. Deocamdata, literatura pe internet este produsa de oricine, deseori in absenta oricarui spirit critic, si se citeste tot de catre cei care o scriu. "Se citesc ei intre ei" (Nicolae Manolescu). Nu se poate vorbi de o specificitate a scrisului pe internet pentru ca el se afla in faza doar a folosirii unui alt suport, in fapt a transferului pe internet a ceea ce s-a produs pe