Academia Franceză a publicat, fapt extrem de rar, în urmă cu aproximativ zece zile, un comunicat care contesta unul dintre amendamentele adoptate de Camera Deputaţilor: "În data de 22 mai, deputaţii au votat un text ale cărui consecinţe atentează la identitatea naţională", scrie site-ul oficial al academiei. Cauza care îi mobilizeză pe cei ce sînt supranumiţi de francezi "les immortels" ("nemuritorii") este o "negare a republicii": amendamentul vizează recunoaşterea constituţională a existenţei limbilor regionale.

Academia Franceză a publicat, fapt extrem de rar, în urmă cu aproximativ zece zile, un comunicat care contesta unul dintre amendamentele adoptate de Camera Deputaţilor: "În data de 22 mai, deputaţii au votat un text ale cărui consecinţe atentează la identitatea naţională", scrie site-ul oficial al academiei. Cauza care îi mobilizeză pe cei ce sînt supranumiţi de francezi "les immortels" ("nemuritorii") este o "negare a republicii": amendamentul vizează recunoaşterea constituţională a existenţei limbilor regionale.

AFIRMAREA UNITĂŢII. Limba bascilor, corsicana sau occitana, se află printre limbile incriminate. Pînă nu demult, dialectele regionale nu au erau admise în afara cercului familial. Faptul că limba franceză era singura acceptată în şcoli, la serviciu şi în administraţie se voia un mod de afirmare a unităţii republicane, dar şi a egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Se spune că un francez trebuie să fie "la el acasa" în orice loc de pe teritoriul ţării sale şi trebuie să beneficieze de aceleaşi facilităţi în faţa textelor de lege. Pentru asta, el trebuie să fie capabil să comunice cu oricare din compatrioţii săi, indiferent dacă acesta a fost educat în Alsacia, Bretania sau în insulele franceze.

În ultima vreme însă, limbile regionale au început să renască. Astăzi există şcoli unde matematica este predată