Lelia Zamani, "Oameni si locuri din vechiul Bucuresti", Editura "Vremea" (tel. 021/335.81.31), 176 pag.; Andrei Pippidi, "Case si oameni din Bucuresti", Editura "Humanitas" (tel. 021/311.23.30), 212 pag.

Ambele volume au aparut nu intamplator in timpul alegerilor locale si ar trebui sa fie bibliografie obligatorie pentru noul primar general al Capitalei, pentru primarii de sector si consilierii lor. (Daca ar fi fost dupa mine, candidatii la aceste functii ar fi trebuit supusi unui examen din istoria Bucurestilor, facuti sa inteleaga in ce consta identitatea orasului, pentru a-l putea apara de mutilare interesata, macar in ceasul al doisprezecelea.) De mai multi ani, mass-media protesteaza impotriva constructiilor haotice, a colosilor de tabla si sticla ce strivesc tot in jur, in dispretul legilor si al esteticii urbane. Arhitecti, istorici, artisti au protestat zadarnic impotriva lacomiei, ignorantei si coruptiei ce slutesc centrul Capitalei. Sumele mari puse in joc, dar si incultura, lipsa de gandire in ansamblu fac sa nu se tina cont de parerea adevaratilor cunosctatori si iubitori ai orasului. Si nici de politica de urbanism a altor capitale (de exemplu Praga, Budapesta sau mica Bratislava) ce isi conserva cu grija trecutul si au ce arata turistilor. Ambele carti pe care vi le recomand azi sunt ilustrate si contin texte publicate initial in reviste de istoricii Lelia Zamani si Andrei Pippidi, care au in comun un stil publicistic limpede si atragator. Daca rubrica lui Andrei Pippidi "S.O.S. Bucuresti" din "Dilema veche" militeaza explicit pentru salvarea orasului din ghearele speculantilor imobiliari, infatisand cazuri concrete de abuzuri si crime fata de patrimoniul urbanistic, Lelia Zamani, specialista in istoria Capitalei la Muzeul Municipiului Bucuresti, reconstituie instructiv povesti despre case si cartiere, despre lumea de odinioara care le-a rid