FANFARONII LUI BĂSESCU ● File dintr-o posibilă istorie a neobolşevismului românesc
Recenta campanie electorală a folosit în mod obsesiv trecutul ca armă politică. Ea nu face altceva decît să continue "decomunizarea" începută de Băsescu în 2006. "Umerii" sociologului Tismăneanu, pe care a fost pusă "temelia ştiinţifică", sînt însă şubrezi.
FANFARONII LUI BĂSESCU ● File dintr-o posibilă istorie a neobolşevismului românesc
Recenta campanie electorală a folosit în mod obsesiv trecutul ca armă politică. Ea nu face altceva decît să continue "decomunizarea" începută de Băsescu în 2006. "Umerii" sociologului Tismăneanu, pe care a fost pusă "temelia ştiinţifică", sînt însă şubrezi.
Liderii "strategiei" electorale de a folosi trecutul în slujba viitorului candidaţilor au fost pe departe PD-L-ştii, care l-au făcut pe Sorin Oprescu conducătorul minerilor din 13-15 iunie 1990, iar pe Ion Iliescu "puiul" lui Dej şi Ceauşescu. Această mişcare are la bază "comisia ştiinţifică" pusă pe roate de Băsescu cu sprijinul sociologului Tismăneanu, prezentat ca un "guru" al istoriei noastre.
ÎN CONFLICT CU DEMOCRAŢIA. Cînd şi-a depus candidatura la statutul de membru al Uniunii Europene, România s-a angajat să respecte o serie de norme democratice ale acestei instituţii, printre care şi o corectă abordare a trecutului în discursul istoric şi politic. Încă din anii ’50, "părinţii fondatori" ai UE au decis ca istoria să nu mai fie o armă în mîna scriitorilor sau politicienilor, pentru a nu se mai ajunge la un război mondial pe tema "răfuielilor cu trecutul". Această normă a devenit valabilă şi pentru fostele state comuniste care au dorit să se integreze în Uniunea Europeană după 1989, pentru a nu se crea conflicte între "ex-i" şi "dizidenţi". Mai ales că mişcarea comunistă avea zeci de membri în Parlamentul European! Tocmai de aceea, Un
