În materie de automobile, mitologia promovată de cei care-şi fură căciula prin România atinge paroxismul. Umblă aşa prin mediile populare şi chiar prin unele medii de afaceri vorba că România are şanse mari, pentru că, spre deosebire de alţii de prin jur, produce automobile (indiferent dacă româneşti sau străine), iar industria constructoare de automobile este un factor valoros de antrenare, modernizare şi impulsionare a întregii economii. Aprecierile despre industria constructoare auto sînt corecte şi nu pot fi decît împărtăşite, numai că povestea asta cu "noi producem maşini şi alţii de prin jur, nu" este o pură balivernă.
În materie de automobile, mitologia promovată de cei care-şi fură căciula prin România atinge paroxismul. Umblă aşa prin mediile populare şi chiar prin unele medii de afaceri vorba că România are şanse mari, pentru că, spre deosebire de alţii de prin jur, produce automobile (indiferent dacă româneşti sau străine), iar industria constructoare de automobile este un factor valoros de antrenare, modernizare şi impulsionare a întregii economii. Aprecierile despre industria constructoare auto sînt corecte şi nu pot fi decît împărtăşite, numai că povestea asta cu "noi producem maşini şi alţii de prin jur, nu" este o pură balivernă.
Nici noi, ca şi cei din jur, nu producem maşini proprii. Le producem pe ale altora, într-o proporţie mai mare sau mai mică, după cum proprietarii constructori decid. Să nu delirăm! În Europa sînt doar cîţiva constructori auto, atît doar că aceştia aleg să producă şi în alte ţări decît în cea de origine, după cum le dictează interesele de profit. În 2007, pe datele finale puse la dispoziţie de Organizaţia Internaţională a Constructorilor de Automobile, România, cu o producţie de 241.000 de maşini, nu are în spatele ei la producţia de automobile decît Serbia (unde produce doar General Motors, mai