» Galantarele raioanelor de pescarie din hypermarketuri, pline de peste din import, il fac pe consumatorul roman sa se intrebe daca Romania mai pescuieste ceva din Marea Neagra. O scurta incursiune in asezarile pescaresti de pe litoralul autohton arata ca aceasta indeletnicire si-a diminuat considerabil ponderea. Pescarii romani mai recolteaza din Marea Neagra doar aproximativ 2.000 de tone de peste pe an, de opt ori mai putin decat in urma cu doua decenii. Procentual, Romania obtine doar 0,4% din cantitatea de peste pescuita din Marea Neagra, in comparatie cu cele trei procente contabilizate de Bulgaria sau recordul de 85% detinut de pescadoarele turcesti. Doua treimi din cele 2.000 de tone sunt recoltate de cele patru vapoare de pescuit vechi care navigheaza pe Marea Neagra (adica doua treimi din actuala flota de pescuit autohtona), iar restul este obtinut prin pescuitul traditional cu mahune, taliane, paragate si setci.
Relevant este si faptul ca exemplarele pescuite de romani sunt mai ales din specii de mici dimensiuni, cum ar fi sprotul, hamsia si guvidul. Rechinul, care a inceput sa fie cautat de amatorii de delicatese din tara noastra, devine prohibitiv din cauza intermediarilor, care ii maresc pretul de sase ori pe drumul dintre barcile pescaresti si magazin.
Zorii sunt inca departe. E numai 3 si jumatate, iar plaja din Olimp este pustie… O mana de oameni se ridica agale din cabanele de lemn si trag adanc in piept aerul noptii. Isi iau ramas bun de la sotii si de la copii, de parca i-ar vedea pentru ultima data, si ies pe plaja. Se urca in mahune si pornesc spre talianele ridicate in larg. Sunt pescarii din Marea Neagra, datorita carora hamsia, stavridul, sprotul si barbunul ajung in restaurante si in cherhanale. Cei sapte pescari au urcat in barca si curand dispar ca niste naluci in ceata care se ridica deasupra apei. Fac asta de o via
