Deoarece probele orale au devenit o formalitate pentru cei mai mulţi candidaţi, au apărut voci care consideră că acest tip de examinare ar trebui să dispară în anii următori. Sursa: Răzvan Vălcăneanţu

Notele şi promovabilitatea foarte mare la proba orală la limba şi literatura română de la Bacalaureatul din acest an readuc în discuţie renunţarea la acest tip de examinare, la finalul ciclului liceal. Diferenţele faţă de rezultatele obţinute la probele orale sunt, de obicei, mult mai mari decât cele obţinute la scris, fapt care pune problema seriozităţii cu care mulţi evaluatori privesc examinarea orală.

În contextul în care majoritatea elevilor obţin note bune, cei mai puţin „norocoşi“ ajung să folosească astfel de argumente pentru a cere un Bacalaureat bazat exclusiv pe hârtie şi pe probe practice. Un sondaj realizat pe forumul Ministerului Educaţiei - însă fără instrumente riguroase de cercetare - arată că aproape 40% dintre respondenţi ar vrea un Bac fără probe orale.

„Tu ai idee despre ce vorbeşti acolo?“

Dincolo de motivele care ţin de obiectivitatea evaluatorilor, des invocată este şi emotivitatea. „Am fost a treia pe clasă, cu media 9,85. La oral am luat 8,50. De ce? Pentru că sunt de obicei foarte retrasă şi emotivă? (...) Sau pentru că mă blochez în momentul în care cineva mă întrerupe, cum a fost azi când profa mi-a zis: «Dar tu ai idee despre ce vorbeşti acolo?»“, se întreabă o elevă, pe forumul educaţional.

Emoţiile de la probele orale trec repede, mai ales dacă îţi pui principalele idei pe hârtie, după ce ai tras biletul, spune - de cealaltă parte - Mădălina, care a luat săptămâna trecută 10 la proba de limba şi literatura română. „Mie mi s-a părut o probă uşor de abordat, chiar dacă am avut un bilet greu. M-am folosit foarte mult de text. Au fost şi emoţii, dar la proba următoare, cea la li