Inchinati in vecie • Doar vorbele calde, de invatat, ale parintelui duhovnic Iulian murmura in noapte • Alaturi de trei calugari, ascult ca furat de vis pe duhovnicul Iulian • In noapte, abia i se observa barba alba • Toiagul si-l tine aproape • Numai prezenta sa degaja liniste, pace
In fiecare seara cand natura permite, parintii si calugarii se strang in jurul unui calugar batran si asculta povetele sale. Curtea Schitului Prodromu apare ca o mana ce se inchina. Cuvintele sunt putine si cumpatate. Pe la ora sapte se incheie si slujba de seara, dupa care parintii mai istovesc putin. Fiecare isi are trasate bine sarcinile, la gradina, la bucatarie, arhondaric, katholikon, biblioteca. E seara de sambata, trecute de ora zece. Nici marea, nici vantul de pe munte nu se mai aud. Doar vorbele calde, de invatat, ale parintelui duhovnic Iulian murmura in noapte. Alaturi de trei calugari, ascult ca furat de vis pe duhovnicul Iulian. In noapte, abia i se observa barba alba. Toiagul si-l tine aproape. Numai prezenta sa degaja liniste, pace. Se alatura si un alt pelerin, in liniste. Duhovnicul, aproape de 80 de ani, pare a fi un fior de duh, asa de usor ii vibreaza cuvintele. Lupta sa pentru mantuire isi are istoria scrisa pe acest Munte Sfant si o va purta cu el, caci n-are nevoie de slava oamenilor. "Cand moare omul, vine un delegat si-l duce la Scaunul Dumnezeirii. Cu mare frica... Daca heruvimii si serafimii stau cu mare frica, sa vezi la Isaiia... Cautati-l pe Iisus... Cum spune...Cel ce face din Evanghelia scrisa o Evanghelie traita, l-a aflat pe Hristos. Asta, sa traiesti Evanghelia. Sa o traiesti. Sa traiesti toate, toate poruncile. Vasazica iubiti-va vrajmasii vostri, faceti bine celor ce va urasc... Nu judecati ca veti fi judecati... Si atunci, si pentru orice cuvant desart, spune Mantuitorul, bagati de seama... La judecata, ne va judeca pe toti