Pentru mulţi români, intrarea României în UE a însemnat o şansă de a câştiga mai mulţi bani. Însă, în urma românilor plecaţi la muncă în străinătate rămân mii de copii Pentru mulţi români, intrarea României în UE a însemnat o şansă de a câştiga mai mulţi bani. Însă, în urma românilor plecaţi la muncă în străinătate rămân mii de copii "abandonaţi".
De regulă, copiii "stranierilor" sunt lăsaţi în grija rudelor apropiate sau a vecinilor, dar aceştia nu le pot oferi dragostea, afecţiunea şi sprijinul necesare pentru creşterea şi dezvoltarea lor. Legislaţia românească nu are prevederi exacte privind tutela copiilor.
Plecarea românilor în Occident în căutarea unui loc de muncă mai bun afectează în mod direct copiii. De cele mai multe ori, minorii sunt expuşi riscurilor abuzului şi exploatării, acestea diminuându-le încrederea în forţele proprii şi în viitor.
Unul dintre factorii care contribuie la destrămarea familiilor şi la creşterea numărului copiilor lipsiţi de îngrijire părintească este sărăcia care determină emigraţia.
Datele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului referitoare la numărul copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, centralizate la nivelul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, arată că: 30.591 de copii au ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, 57.291 au un singur părinte plecat la muncă în străinătate şi 10.312 au părintele unic susţinător plecat la muncă peste hotare.
Iată situaţia pe grupe de vărstă ale copiilor rămaşi fără ocrotirea părintească: 21.450 de copii cu vârstă până în şapte ani şi 76.744 de copii cu vârstă peste şapte ani.
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi dintr-o familie, la muncă în străinătate, a ajuns să fie un fenomen social. Tot mai mulţi copiii rămân la vârste din ce
