Corupţia mare şi cea mică, amânarea adoptării noilor coduri de procedură şi presiunile politicienilor scad încrederea în actul de justiţie Realităţile din sistemul judiciar
Corupţia mare şi cea mică, amânarea adoptării noilor coduri de procedură şi presiunile politicienilor scad încrederea în actul de justiţie
Realităţile din sistemul judiciar românesc stârnesc îngrijorare la nivel european. Semnalele venite de la UE arată nemulţumiri faţă de blocarea reformelor.
Apropierea prezentării raportului de ţară al Comisiei Europene pe domeniul Justiţiei nu mai este de natură a-i tensiona, ca altădată, pe membrii guvernului, dat fiind faptul că obiectivul aderării la UE a fost atins. Aceasta nu înseamnă, însă, că s-au făcut paşi importanţi spre reformarea sistemului judiciar românesc.
Unele dintre legile adoptate în perspectiva schimbării la faţă a Justiţiei fie sunt redundante, fie sunt interpretate necorespunzător.
Noile Coduri de procedură civilă şi penală rămân deocamdată în sertarele parlamentului, iar statul român pierde procese pe bandă rulantă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Corupţia la nivel înalt, cea mai mare "bubă"
"Raportul CE va consemna mari neajunsuri în privinţa luptei împotriva corupţiei la nivel înalt. Aşa a fost şi acum un an. Vă reamintesc că, anul trecut, <> a fost Agenţia Naţională de Integritate. <> a fost lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Iar între timp nu s-a întâmplat nimic", ne-a declarat Tudor Chiuariu, fost ministru al justiţiei.
El crede, totuşi, că justiţia românească este în progres, dacă o comparăm cu aceea a anului 2004.
Dosare întârziate
"Corupţia fără corupţi" continuă să fie, din câte se pare, o sintagmă cu acoperire în realitate. Mulţi dintre cei suspectaţi că ar fi săvârşit acte de corupţie sunt departe de a fi condamnaţi sau, dimpotrivă, de a fi găs
