Politistii mexicani mor zilnic in confruntari, in timp ce majoritatea consumatorilor sunt americani. Sunt necesare un razboi de aceeasi magnitudine si in SUA si o strategie eficienta contra spalarii banilor." Felipe Calderon, presedintele Mexicului
» Cartelurile drogurilor din Mexic, care au invins definitiv columbienii, sunt in plin razboi pentru preluarea controlului rutelor de aprovizionare spre SUA.
Narcotraficantii mexicani sunt cei care introduc cocaina in Statele Unite, tara care "inghite" 40% din productia mondiala. Razboaiele dintre carteluri sunt acerbe, intr-un an si jumatate fiind executate peste 4.000 de persoane, intre care 400 de politisti, in pofida eforturilor guvernului, care a mobilizat armata. Expertii arata ca acest tip de violenta nu are precedent. Violenta este consecinta luptei mafiilor cocainei pentru hegemonie. Cartelurile din Sinaloa, al Golfului, din Tijuana si din Juarez sunt principalele mafii care opereaza in Mexic si analistii sustin ca la originea razboiului cartelurilor se afla slabirea Partidului Revolutionar Institutional (PRI), la putere in perioada 1929-2000. "Inainte, statul fixa regulile jocului in traficul drogurilor. Astazi nu mai exista arbitru si sunt din ce in ce mai multe confruntari."
Dupa 2000, cartelurile drogurilor si-au "paramilitarizat" activitatea si s-au echipat cu arme din ce in ce mai sofisticate.
Cartelul Golfului a recrutat oameni din fortele speciale ale armatei si au fondat "Zetas", iar cartelul din Sinaloa a facut acelasi lucru si a creat "Pelones", grupuri de ucigasi la comanda insarcinati cu executarea rivalilor.
La Ciudad Juarez, unde sunt 500 de morti de la inceputul anului, valul de violenta este atribuit disputei dintre cartelul din Sinaloa al "baronului El Chapo" Guzman si cartelul din Juarez, care isi apara teritoriul si accesul in Texas, intrucat cel
