- Diverse - nr. 132 / 8 Iulie, 2008 Dupa eliberarea partii de nord a Ardealului in anul 1945 ne-am reintalnit in curtea Liceului "Alexandru Papiu Ilarian" elevii refugiati (fugariti din judetul Mures) cu cei putini ce ramasesera pe loc, infruntand un sir intreg de umilinte si opresiuni. Printre acestia din urma se numara si bunul prieten Emil Nutiu. Nascut in comuna Casva, a urmat cursurile scolii elementare din satul natal. In timpul ocupatiei horthyste, toate liceele si gimnaziile romanesti fiind desfiintate, s-a inscris si a frecventat cursurile Gimnaziului german din Reghin. Cand ne-am reintalnit in curtea liceului, prietenul Emil m-a impresionat prin deosebita sa pregatire profesionala, prin omenia de care dadea dovada, cat si prin faptul ca stia aproape la perfectie limba germana. Fire deosebit de deschisa, mi-a captat atentia, fiindca era, asa cum il numeam noi, singurul "erou" care a suferit cu adevarat din randurile noastre. Si intr-adevar suferise inca de la varsta de 15-16 ani privatiunile unui "prizonierat" , deoarece odata cu retragerea trupelor "invadatoare", fiind mai bine dezvoltat, a fost luat ca prizonier intr-un detasament de "sapatori de transee" si purtat pe jos pe ruta Gurghiu, Teaca, Ip, Treznea, pana in apropiere de malurile Tisei. Sa ne inchipuim ce panica era in sufletul acestui tanar, cand cetatenii romani ii relatau ce masacre groaznice savarsisera trupele horthyste in retragere prin aceste comune. Se infiora si ochii ii pluteau in lacrimi cand ne povestea toate cele intamplate. Eram nespus de mandri de micul nost'"erou", care se distingea pe zi ce trecea prin deosebitele rezultate obtinute la invatatura. Au urmat anii de studii la Facultatea de Drept din Cluj, pe care i-a absolvit cu "diploma de merit". Dupa repartitie a ajuns pe merit in fruntea intelectualitatii targumuresene, promovand treapta cu treapta scarile juridice de la notar,