Concluzia generala la care conduc diferentele foarte mari de promovabilitate inregistrate in judete la examenul de bacalaureat este ca foarte multi candidati au copiat.
Acestei realitati i se adauga indulgenta foarte mare a unor cadre didactice si, in general, organizarea proasta a examenului. Consecintele acestor anomalii sunt evidentiate si de procentele foarte mari, in unele judete, ale candidatilor care au obtinut note intre 9 si 9,99. De exemplu, in Botosani si Mehedinti, 46,58% respectiv 42,03% dintre candidati au luat note in intervalul 9-9,99, ceea ce este complet anormal si fara nici o legatura cu realitatea scolara.
O caracteristica a examenului de bacalaureat de anul acesta este ca s-au inregistrat diferente si de aproape 60 de procente intre promovabilitatea cea mai mare si cea mai mica. Este vorba de contrastul enorm dintre judetele Suceava, 98,39%, care astfel s-a situat pe prima pozitie in clasamentul promovabilitatii, si judetul Ilfov, 38,57%, ultimul clasat. Alte exemple de diferente exagerate sunt intre judetele clasate pe primele pozitii si cele din coada – Constanta (97,24%), Botosani (96,69%), Mehedinti (94,67%) recte Braila (57,92%), Ialomita (57,39%) si Galati (55,22%). Daca este normal sa fie unele diferente, de 10% de exemplu, si care ar putea fi explicate, cele care depasesc 15-16 procente nu mai au nici o logica.
"Diferentele foarte mari se pot explica doar prin faptul ca organizarea a fost diferita. Am fost in scoli in toata tara si diferente de competente nu sunt. Poate doar in cele care au centre universitare, dar nu diferente atat de mari. Aici este vorba de toleranta profesorilor supraveghetori fata de copiere si modul de organizare. Sunt destule scoli in care se practica fondul de protocol. Putem spune ca sunt diferente intre judete, dar de maximum 15-16% si nicidecum de 20, 30 sau chiar 50% si pe
