Romånia are primele proiecte aprobate, gata să absoarbă fondurile europene. Însă, surpriză! O parte dintre acestea sunt respinse de bănci, care nu aprobă cererile de cofinanţare. În aşteptarea fondurilor europene postaderare, au avut loc ample discuţii despre cum trebuie să arate adresa din partea băncii către autorităţile de management (a.m.), prin care să se arate că aplicantul dispune de resurse necesare cofinanţării. Disputele au fost aprinse: să se numească scri
Romånia are primele proiecte aprobate, gata să absoarbă fondurile europene. Însă, surpriză! O parte dintre acestea sunt respinse de bănci, care nu aprobă cererile de cofinanţare.
În aşteptarea fondurilor europene postaderare, au avut loc ample discuţii despre cum trebuie să arate adresa din partea băncii către autorităţile de management (a.m.), prin care să se arate că aplicantul dispune de resurse necesare cofinanţării. Disputele au fost aprinse: să se numească scrisoare de garanţie? Ba nu, scrisoare de confort! Însă, indiferent de denumire, documentul cu pricina netezea drumul întreprinzătorului către finanţarea nerambursabilă, ajutåndu-l să îndeplinească unul dintre criteriile de eligibilitate: acela de a avea resurse proprii pentru implementarea proiectului, care să completeze granturile europene.
După aprobarea programelor operaţionale de către Comisia Europeană, absorbţia fondurilor postaderare a devenit prioritate naţională. De aceea, a.m. (mai puţin pentru programul pentru piscicultură şi acvacultură), în dorinţa de a avea cåt mai multe proiecte aprobate, nu mai solicită acea garanţie din partea băncii pentru cofinanţare. Acum este suficientă o declaraţie a aplicantului pe proprie răspundere, prin care acesta arată că dispune de resurse financiare, proprii sau atrase, fără măcar să se precizeze sursa. Se ajunge astfel în situaţia ca proiecte aprobate de a.m. să nu poată fi c