Am auzit din nou vorbindu-se despre modul in care PNL si PSD isi traseaza colegii castigatoare. Afirmatia despre "castigarea colegiului" e victima aceleiasi confuzii de care vorbeam in articolul trecut apropo de castigarea alegerilor: considera ca cel care castiga cele mai multe voturi castiga automat si mandatul. Nu e adevarat, scrie Doc, pe blogul lui.
Inca odata: sistemul insumeaza voturile in circumscriptie si apoi la nivel national si, in functie de ele, dupa un algoritm menit sa asigure proportionalitatea rezultatului, atribuie partidelor mandatele din circumscriptia respectiva. Abia apoi intra in calcul rezultatul din colegii, care determina caror candidati li se atribuie mandatele.
Daca unui partid i s-au atribuit 2 mandate in circumscriptie atunci va trimite doi candidati in parlament, fie ca a castigat 4 colegii fie ca n-a castigat niciunul. Castigarea unui colegiu nu e o garantie pentru obtinerea mandatului.
Aici, un coleg de comentarii mi-a atras atentia ca au garantia mandatului cei care castiga cu majoritate absoluta. Asa este. Insa legea spune ca mandatele castigate asa se scad din cele primite de partid la nivelul circumscriptiei. Cu alte cuvinte, prevederea asta nu schimba rezultatele decat in circumscriptiie in care un partid castiga in acest mod mai multe colegii decat i se atribuie proportional.
Cat de probabil este acest caz? Pentru el pledeaza faptul ca algoritmul de repartizare produce uneori situatii ciudate (in 2004 in Sibiu Alianta D.A., cu 42% din voturi, a primit un senator; PSD+PUR, cu 28% din voturi, a primit ceilalti doi senatori). Impotriva pledeaza fragmentarea scenei politice actuale, care face dificila obtinerea unei majoritati absolute oricum s-ar trasa colegiile. Per total, cazurile in care prevederea aceasta va schimba rezultatul dintr-o circumscriptie vor fi, cred eu, absolut exceptionale.
