TURISM • Concedii fără poluare, departe de hoteluri fiţoase

Valea Jiului nu înseamnă doar minerit. Parîng şi Straja sînt două dintre cele mai cunoscute staţiuni de schi din România. Din păcate, autorităţile acordă foarte puţină importanţă turismului, chiar dacă munţii reprezintă o vacă numai bună de muls. Lacurile din inima Masivului Parîng au o apă atît de limpede, încît nu există turist care să nu-şi potolească setea de acolo.

Ce sînt locuitorii de pe Valea Jiului? Olteni sau ardeleni? Nici una, nici alta! Sînt moldoveni. Cum vine asta? Păi, foarte simplu. E un paradox, dar oamenii de aici sînt moldoveni aduşi să muncească în minerit într-o epocă în care nu a contat calitatea, ci doar cantitatea. După disponibilizările de la Compania Naţională a Huilei, localnicii s-au îndreptat către turism. O ramură economică ce i-a îmbogăţit pe mulţi peste noapte. Iar impactul asupra mediului nu a fost unul negativ. În general, zona este frecventată de bănăţeni. Bucureştenii apar doar iarna, cînd se dau în spectacol pe pîrtii. Pentru ei, prezenţa într-un astfel de loc reprezintă o lecţie de educaţie. Fiţele de pe Valea Prahovei trebuie lăsate în cameră, altfel rişti să fii dispreţuit de restul turiştilor. Pînă acum, cele două staţiuni din Valea Jiului arătau bine doar cînd zăpada acoperea gunoaiele. Lucrurile s-au schimbat în momentul în care localnicii au realizat că imaginea contează foarte mult.

SCHIMBARE RADICALĂ. La Straja te lua ameţeala dinainte să te dai jos din telescaun. Groapa de gunoi era pusă chiar la intrarea în staţiune, iar mirosul era unul criminal chiar şi pe timp de iarnă. Acum, proprietarii cabanelor au fost cuprinşi de responsabilitate şi au început să-şi transporte deşeurile în Lupeni. "Dacă nu ne trezeam la timp, riscam să rămînem fără turişti. Lumea vine aici pentru schi şi nu prea dădea bine ca la intrarea în staţiune să