Globalizarea îşi face tot mai mult prezenţa în viaţa oamenilor de zi cu zi. În toate domeniile. Economia multor ţări a fost pur şi simplu "înghiţită” de globalizare.
Globalizarea îşi face tot mai mult prezenţa în viaţa oamenilor de zi cu zi. În toate domeniile. Economia multor ţări a fost pur şi simplu "înghiţită” de globalizare. Dimensiunea socială este şi ea afectată. Cît despre tradiţii... globalizarea face şi aici victime. Pe alocuri intră agresiv în conştiinţa oamenilor şi o deformează. Obiceiurile, datinile şi credinţele semenilor noştri suferă o dureroasă transformare. Suntem cu toţii afectaţi mai mult sau mai puţin.
La 19 ani de la Revoluţie, România a început să dea tradiţiile uitării şi, mai rău, să le înlocuiască cu variante de pe alte meleaguri. Identitatea culturală dispare. Proprietatea intelectuală se duce şi ea. Vine în forţă globalizarea. Cu tot cu uniformele ei.
KITSCH-UL ŞI COPIATUL. Locuitorii oraşelor din România uită încet de Dragobete (preferîndu-l, în schimb, pe Sfîntul american Valentin), ţinuta în biserică este aceeaşi ca pe stradă – pantaloni scurţi, tricouri fără mîneci, capetele femeilor neacoperite (desigur şi discursul preoţesc s-a schimbat în majoritatea cazurilor, a devenit mai modern, mai şic), Mărţişorul şi Crăciunul se vînd americăneşte în cadouri fancy. Dacă există cerere, există şi ofertă. Tradiţia se mută, cu paşi uneori repezi, în spaţiul virtual, într-un spaţiu generos şi uşor accesibil. Numeroase site-uri au fost create în ultimii ani, adrese de internet de unde poţi învăţa obiceiurile de odinioară şi de unde îţi poţi achiziţiona, după caz, artă tradiţională românească. Artă care se regăseşte astăzi pe teritoriul ţării noastre în tot mai puţine locuri. Tîrgurile de profil sau expoziţiile de sezon sau permanente au început să adopte tendinţe kitsch, care nu aparţin României tradiţionale,