Orgiile unui principe rus la Iasi • Sute de servitori, cele mai oachese garderobe, trasuri una si una, bauturi fine, dame sulemenite, usor de sedus la zornaitul bijuteriilor, mancare cat sa hraneasca trei sate de prostime, dansatori si mascarici • Iata ca orasul Iasi al sfarsitului de secol XVIII, prin prezenta cneazului Potemkin, supranumit regele Daciei, traia luxul, erosul si civilizatia Apusului, desigur prin filiera rasariteana, debarasandu-se de orientalism • Boierimea ieseana, la fel de necioplita ca si prostimea, cunoaste prin opulenta balurilor date de Potemkin felul in care nobilimea Rusiei si a Occidentului isi faceau noptile albe sau isi aratau fastul cat mai ostentativ • Dar toata aceasta risipa de lux si eros a facut loc si culturii, astfel ca a fost publicat primul hebdomadar iesean, Courrier de Moldavie, si era in intentie traducerea lui Tacit
Amant al Ecaterinei a II-a, supranumita Ecaterina cea Mare, o figura emblematica pentru o Rusie barbara, cneazul Potemkin, instalat in palatul unde avea sa fie ridicata Universitatea Veche la Iasi (in prezent Universitatea de Medicina si Farmacie-UMF) a facut multa valva in randul boierimii prin petrecerile nemaivazute de ieseni. Dupa istoricul iesean Ioan Caprosu, in binecunoscutul sau volum la care a contribuit si Dan Badarau, "Iasii vechilor zidiri", bancheturile, ospaturile asemenea celor date la curtea imperiala a Rusiei, Sankt-Petersburg, oferite de principele Potemkin au introdus marea boierime in spiritul prefacerilor europene. Cneaz de Taurida (Crimeea), Grigori Aleksandrovici Potiomkin a ajuns in 1789 la comanda armatei ruse stabilite la Iasi. Era in timpul razboiului ruso-turc, incheiat in 1791, dupa moartea cneazului survenita in luna octombrie a acestui an, in drum catre "mama Rusie". Perioada cuprinsa intre a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si primele decenii ale se
