Antrenorul SMURD Care este, sau mai bine zis, care a fost opinia mea despre antrenorul Ionut Popa, prietenii mei stiu. Adesea, i-am luat apararea gasind tot mai greu argumente pe masura trecerii timpului. Ca este o persoana cu mult sarm, inteligent si spontan, uneori chiar exagerat de spontan (a se vedea incidentele cu presa locala sau cu jucatorul Mara) nu poate tagadui. Ca a introdus un stil aproape personal in jocul echipei de fotbal Politehnica Iasi (toti pe cat mai multe randuri in fata portii si centrari de pe laterale in careu ca poate, poate...) iar se stie. Ca Politehnica Iasi joaca un fotbal mai mult decat plictisitor, doar la mica ciupeala si la rezultat, iar se stie.
Nu a inceput campionatul si antrenorul Ionut Popa si-a si stabilit obiectivul acestui nou an: salvarea de la retrogradare. Sunt cativa antrenori tineri din tara precum Dan Petrescu, Razvan Lucescu sau Petre Grigoras care, cu jucatori la fel mari sau de mici (pe unii antrenorul SMURD, Ionut Popa i-a avut sub comanda dar i-a indepartat) care arata ca si asa se pot obtine rezultate si inca notabile. Dar antrenorul Ionut Popa se simte foarte bine pe post de antrenor SMURD, gata sa salveze echipa de la retrogradare. Cu jucatori de milioane de Euro se lucreaza foarte usor, cu ceilalti e mult mai greu, dar meritul unui mare antrenor aici se vede cel mai bine. Ionut Popa s-a obisnuit cu acest costum de SMURD care il prinde atat de bine si ne anunta din timp rolul lui la echipa: eterna salvare de la retrogradare.
Nu as fi scris acest articol daca nu m-ar fi deranjat atitudinea total ostila fata de viitorul echipei Politehnica Iasi. Recentul stagiu de pregatire era si un bun prilej de a-i incuraja pe cei 4-5 tineri fotbalisti din pepiniera proprie: Buhus, Plugaru, Balan, Tofan sau Stiubei, lasandu-i sa joace macar o repriza si nu numai sa se antreneze alergand cu mingea la pic
