"Nu m-am născut cu «bunul simţ» de a sta! Şi este nemaipomenit că este aşa...". Apreciatul intrepret de muzică uşoară Alexandru Jula a împlinit ieri 74 de ani.

"Nu m-am născut cu «bunul simţ» de a sta! Şi este nemaipomenit că este aşa...". Apreciatul intrepret de muzică uşoară Alexandru Jula a împlinit ieri 74 de ani.

"Alexandru Jula este în primul rînd un... neastîmpărat. Aşa că de ziua sa munceşte. Realizez emisiuni de televiziune, am colaborări, cînt şi pregătesc un nou album, care sper să fie gata pînă la toamnă. Am iubit dintotdeauna meşteşugul cîntecului. Am făcut muzică cu foarte multă dragoste şi credinţă. Sînt un om obişnuit, mi-am trăit în mod normal şi copilăria, şi tinereţea, şi maturitatea. O poveste veche şi dramatică... descrie cum am ajuns să îmbrăţişez meseria scenei. M-am întîlnit cu muzica atunci cînd aveam 9 ani. Eram la Turda în timpul războiului. Prietenul surioarei mele pleca pe front. L-am condus la gară împreună cu toată familia într-o noapte urîtă, urîtă şi neagră precum... limba rusă! Acolo, un ofiţer, pe care probabil nu-l conducea nimeni, cînta o melodie a lui Nicolae Kirculescu, care în 1943 era în mare vogă. Am simţit atunci ce nu am mai simţit niciodată – un frig ciudat şi plăcut, o emoţie de nedescris. Îmi amintesc cu mare drag de acest moment în care practic mi-am legat destinul de muzică. Pe la 14-15 ani, cineva mi-a pus o chitară în braţe şi de atunci lucrurile au decurs normal. Am lucrat într-un teatru profesionist, Teatrul Muzical «Nicolae Leonard» din Galaţi, din 1954 şi de aici am şi ieşit la pensie. În schimb, am făcut o greşeală mare… nu m-am mutat la Bucureşti, locul unde se dă ora exactă, deşi am avut foarte multe ocazii chiar pentru cel mai important teatru de Revistă din România – Teatrul Constantin Tănase. Motivul? Am avut multe colaborări în Capitală, dar aroganţa de aici m-a durut foarte