Spre deosebire de tragicomicul personaj medieval pe care l-am descris nu demult, medicul din zilele noastre este infinit mai pregatit si mai bine dotat tehnic pentru studiul bolilor (inclusiv al celor foarte grave). El are la dispozitie laboratoare, microscoape, reactivi pentru experiente, tratate voluminoase pe care sa se sprijine, dar deocamdata ii lipseste din imediata vecinatate chiar boala vizata, ciuma medievala. Nu-i ramane, prin urmare, decat sa speculeze pe seama relatarilor vechi de cateva secole si sa emita ipoteze.

Multi considera ca "moartea neagra" care a tavalugit Europa la mijlocul veacului al XIV-lea si ulterior este una si aceeasi cu ciuma bubonica asiatica, existenta si azi. Asta inseamna ca a fost provocata de bacteria Yersina pestis, cauza biologica a buboaielor instalate in ganglionii limfatici ai celor imbolnaviti. Istoricii pun in relatie momentul infectarii directe a locuitorilor orasului Caffa, despre care am mai vorbit, cu contaminarile indirecte, cauzate de sobolani. Sobolanii de pe corabiile venetienilor fugari care isi cautau acasa scaparea de o moarte imposibil de inselat. Multe dintre corabiile lor au ajuns in apele Siciliei avand la bord un echipaj partial mort, partial muribund. Jefuitorii marfurilor de pe navele abandonate in preajma tarmului si-au varat in case boala in mod nemijlocit. Sobolanii supravietuitori s-au imprastiat in hoarde pe tarmurile italice, raspandindu-si cu teribila rapiditate, prin orasele-porturi, spita contaminata. Se admite ca nu ei transmiteau la om ciuma, ci puricii care-i parazitau. Pe acest fir al contaminarii intervin, cu rezultate dintre cele mai dezastruoase, ignoranta si superstitiile umane. Mai precis, acel razboi al pisicilor, considerate a fi agentii Diavolului si ucise fara mila tocmai intr-un moment in care ar fi fost mai mare nevoie ca ele sa diminueze in chip natural eruptia de