Doua nave franceze de razboi in valoare de un miliard de leva, adica 500 de milioane de euro. Aceasta este moneda de schimb pe care, de voie, de nevoie, bulgarii au scos-o din buzunar, incercand sa reintre in gratiile Uniunii Europene dupa raportul devastator pe marginea sistemului juridic putred de la Sofia. Graba guvernului lui Serghei Stanisev pentru achizitionarea acestor fregate nu e justificata de vreun conflict iminent in care Bulgaria trebuie neaparat sa se apere fata de vreun inamic. Sofia si-a dat seama ca are nevoie ca de aer de aceste doua nave de razboi doar ca sa-l induplece pe presedintele francez Nicolas Sarkozy sa-i apere pe bulgari in fata fulgerelor Bruxelles-ului. Asezata la colt pe coji de nuca pentru incapacitatea de a lupta impotriva coruptiei, privata de fonduri europene in valoare 800 de milioane de euro, Bulgaria a batut la usa Elysée-ului cu propuneri oneste de afaceri, dispusa sa cumpere orice, chiar si navele de razboi despre care Stanisev auzise ca ar fi de vanzare la Paris, in schimbul unui sprijin din partea presedintelui Nicolas Sarkozy.

Nu e deloc intamplator faptul ca Bulgaria incearca sa se ascunda sub umbrela de influenta a Frantei. In calitate de capitala care detine presedintia Uniunii Europene pentru urmatoarele sase luni, Parisul are un cuvant important de spus la Bruxelles. In plus, comisarul european pe probleme de justitie, Jacques Barrot, este francez. Dar poate cel mai important ingredient al intelegerii franco-bulgare ar fi nedisimulatul spirit de afaceri al presedintelui francez Nicolas Sarkozy. Iata doar o mostra recenta a acestui pragmatism: liderul de la Élysées si-a insusit cu stoicism fulgerele opiniei publice franceze si ale organizatiilor pentru apararea libertatii de exprimare care i-au reprosat ca accepta sa mearga la deschiderea Jocurilor Olimpice din China, in ciuda represiunii sangeroase a