La mijlocul secolului XX pamantul romanesc al Basarabiei a fost pustiit de o foamete cumplita, fapt ce a adus la atrocitati pe care mintea noastra de acum nu le poate concepe. Aceasta s-a intamplat in anii’46-‘47, cand Basarabia se afla din nou sub ocupatia sovietica iar autoritatile de la Kremlin voiau cu orice pret s-o anihileze. Larisa Turea este un jurnalist cu un pronuntat simt al dreptatii si al adevarului, pentru care istoria nu este litera moarta, ci fapt viu, care inca doare. Din acest motiv a pornit o lunga investigatie pentru a ne oferi aceasta lucrare, Cartea foametei, editura Curtea Veche, traducerea documentelor din limba rusa apartinand autoarei si lui Vasile Limbide. Prefata este semnata de prozatorul Ion Druta. Tot Larisa Turea in cuvvantul introductiv face urmatoarele apeciere intemeiate: "Taranii basarabeni au fost condamnati cu buna stiinta la infometare din doua considerente: ca dusmani de clasa, dar si ca etnici romani, tradatori si aliati ai Germaniei naziste". Se stie, taranii au fost socotiti dusmani ai regimului stalinist care nu avea deloc incredere in ei.

Asadar, tocmai cei care fac painea nu au convenit unui regim imbatat de abstractiuni sangeroase, pentru care individul concret, facut dupa chipul si asemanarea Domnului, nu prezenta nici o importanta. Dar fiindca tragedia era uriasa iar autoritatile trebuiau intr-un fel sa salveze aparentele au oferit populatiei din restul colosului sovietic precum si strainatatii urmatoarele explicatii: "Tragedia popoarelor Moldovei nu a inceput cu seceta din 1945 sau cu colectarile de cereale... tragedia a inceput cu navalirea asupra Uniunii Sovietice a Germaniei fasciste, a Romaniei monarhice, a Ungariei, Finlandei, Italiei si altor aliati ai lui Hitler. In anii de razboi ocupantii carau totul din Moldova, iar ceea ce mai ramanea era confiscat sau distrus de catre armate...In primavara lui