O stire seaca din 1962: "In noaptea de 4 spre 5 august, Marilyn Monroe a murit. S-a sinucis". Se stinsese cea care a devenit nu numai cea mai vinduta imagine din lume, ci si nemuritoare.
O ştire seacă din 1962: "În noaptea de 4 spre 5 august, Marilyn Monroe a murit. S-a sinucis". Se stinsese cea care a devenit nu numai cea mai vîndută imagine din lume, ci şi nemuritoare.
De la moartea ei, contractele de difuzare a filmelor şi a cîntecelor sale au adunat anual aproape 1,5 milioane de dolari. Mai mult decît a cîştigat frumoasa actriţă toată viaţa, deşi a jucat în 36 de filme. Sute de firme au cumpărat dreptul de a se folosi de imaginea sa. Chipul şi trupul ei au căpătat după moarte tot soiul de forme comerciale. În 1999, casa de licitaţii Christie’s din New York a vîndut o jachetă din lînă purtată de actriţă în ultima perioadă a vieţii cu 167.500 de mii de dolari, iar rochia fabuloasă cu mii de ştrasuri (cu care a fost îmbrăcată doar şapte minute, cînd a cîntat la aniversarea preşedintelui SUA) a fost estimată la un milion de dolari.
Abia după ce a murit, actorii, regizorii celebri şi psihanaliştii din Los Angeles au numit-o "Îngerul Alb". S-au hotărît să uite "atitudinea nonşalantă" a lui Marilyn – care întîrzia sistematic la filmări. Să lase de la ei. Unii chiar s-o plîngă. La Hollywood, aproape orice este posibil.
IMAGINI. Este vară în Bucureşti, este august în Bucureşti. O regăsesc pe Marilyn peste tot. Inconfundabilul ei surîs e imprimat în alb-negru pe rochii din bumbac, pe sacoşe din plastic, pe genţi de plajă sau pe postere. Marilyn zîmbeşte neîncetat. Mă adăpostesc de căldură într-o galerie de mobilă. Printre lămpi şi mese din plexiglas în stilul anilor ’60, privirea mi se opreşte la un paravan din lemn. Pe cele patru uşi care imitau bucăţi dintr-un film abia developat erau lipite poze cu Marilyn