Atletismul este sportul de bază al Jocurilor Olimpice. Prima întrecere sportivă din cadrul Olimpiadelor din Antichitate a fost o cursă de viteză, disputată pe o distanţă de aproximativ 192 de metri. Primii câştigători ai acestei probe datează încă din 776 î.Hr. Alte probe olimpice de atletism prezente în programul primelor olimpiade au fost cursa în armură şi un soi de pentatlon, care curprindea alergarea, săritura în lungime, luptele, aruncarea discului şi a suliţei. Sursa: GraphicNews

La inaugurarea lor, in 1896, Jocurile Olimpice moderne nu cuprindeau probe atletice feminine. Abia în 1928 femeile au debutat la Olimpiadă, iar astăzi au un program aproape identic cu cel masculin. Singurele diferenţe sunt: bărbaţii concurează la 110 de metri garduri, femeile la 100; bărbaţii au competiţii de marş pe 20 şi 50 de km, iar femeile doar pe 20 de km; bărbaţii concurează la decatlon, iar femeile la heptatlon.

Un fapt curios este că dominaţia sportivilor africani ( mai ales din Etiopia şi Kenya) în cursele pe distanţe lungi se remarcă abia din anii '70. Până atunci, marii campioni pe distanţe lungi veneau din cu totul altă parte a lumii, Finlanda.

La Beijing, atletismul este cel mai bine reprezentat sport olimpic. 2000 de sportivi şi sportive concurează în 47 de probe atletice, principala atracţie fiind proba masculină de 100 de metri.

Cu ochii pe americani şi chinezi, dar şi pe "regii distanţelor" - sportivii africani - Olimpiada de la Beijing promite o întrecere atletică fantastică.

Atleţii români au cucerit 34 de medalii olimpice (10 de aur, 14-argint, 10-bronz), România fiind pe locul 18 al clasamentului mondial pe medalii obţinute în probele de atletism. Americanii sunt lideri desprinşi în acest top neoficial cu 718 medalii (dintre care 306 de aur), locul doi fiind ocupat de fostul URSS, cu 193 de medalii o