Efectele cadourilor electorale nu pot fi temperate cu cresteri de 0,25% ale dobanzii de politica monetara. Vointa Bancii Nationale de stavilire a inflatiei, cu cresteri de dobanzi de 0,25%, in contextul asteptarilor de cresteri de 25% ale veniturilor populatiei a devenit inadecvata si risca sa discrimineze negativ firmele cu capital autohton. BNR este din nou in situatia de a incerca, de una singura, sa limiteze efectele perioadei electorale prin masuri de politica monetara. Primele semnale ale pietei par sa arate ca excesele din actiunile politicului in economia reala, pot fi contracarate mai degraba de masuri "procedurale" - tot in economia reala - care sa stavileasca creditarea excesiva a populatiei.
Altfel spus, excesele politicului din economia reala nu mai pot fi atenuate, in perioada urmatoare, de masuri "ortodoxe" de politica monetara.
Pentru a stavili cresterea cererii agregate, Banca Nationala a majorat deja dobanda de sapte ori consecutiv, fara rezultate semnificative. Dupa o aparenta reducere a ritmului de crestere a acesteia din ultima perioada (datorata mai degraba asteptarilor de scadere a pretului la imobiliar, in context international) datele publicate pentru ultima luna arata din nou o intensificare a ritmului de crestere a cererii agregate. Asteptarile create de politic, privind cresterea veniturilor populatiei, au devenit atat de puternice incat masurile de politica monetara de genul celei citate par inoperante.
Mai mult chiar, sunt menite sa aiba consecinte nefaste pentru mediul de afaceri.
Pe de o parte, vor fi afectate intreprinderile mici si intreprinderile cu capital autohton care nu au acces la linii de credit de genul celor garantate de firmele straine, cu filiale in Romania. Costul capitalului va discrimina din nou in mod sever in defavoarea intreprinderilor romanesti.
Pe de alta parte, in contextul realiz
