Iolanda Balaş a fost prima femeie care, la săritura în înălţime, a trecut peste ştacheta ridicată la 1,90 metri Sursa: Revista "Sport"
Înainte ca Pierre de Coubertin să dea semnul renaşterii Jocurilor Olimpice, elenul Evanghelie Zappa, stabilit în România, i-a propus regelui Greciei, într-o scrisoare datată 1858, reînfiinţarea acestei competiţii. Mai mult, Zappa şi-a lăsat o parte din avere unei Epitropii din Grecia pentru a-i împlini visul.
De-a lungul timpului, România, care a avut un Comitet Olimpic începând din 1914, a fost reprezentată în forul mondial similar de George Gh. Bibescu, ales în 1889, George A. Plagino (1908 - 1949) şi Alexandru Şiperco (1955-1998).
Iosif Sârbu, primul aur
PARIS 1900 - George A. Plagino, cel dintâi român participant la JO (locul 13 la talere).
PARIS 1924 - prima medalie olimpică pentru România, bronz la rugby.
BERLIN 1936 - Henri Rang, pe calul Delfis, argint la obstacole.
HELSINKI, 1952 - Iosif Sârbu (tir), prima medalie de aur.
MELBOURNE, 1956 - Două medalii de bronz pentru gimnastică (Elena Leuştean la sol şi echipa feminină). Leon Rotman, dublu campion olimpic. Nicolae Linca a devenit unicul medaliat cu aur al boxului românesc, luptând cu un deget fracturat.
Mihaela Peneş, campioană din prima încercare
ROMA, 1960. Iolanda Balaş (înâlţime) a concurat cu ea însăşi. A cerut ridicarea ştachetei la 1,73 m, fiind singura care şi-a încercat norocul. A trecut apoi de 1,81 m şi de 1,85 m, „Stadio Olimpico” devenind a doua arenă din lume, după Stadionul „Republicii”, unde se mai realizase un astfel de record. Lia Manoliu, bronz la disc.
TOKYO, 1964. Balaş, prima femeie care a sărit 1,90 m la înălţime. Mihaela Peneş (suliţă), medalie la suliţă cu prima aruncare (60.54 m).
MEXICO CITY, 1
