"Adevărul" deschide astăzi un serial despre cum ar putea arăta Bucureştiul viitorilor ani. Extinsă de zece ori faţă de suprafaţa actuală, metropola ar începe să respire Marile

"Adevărul" deschide astăzi un serial despre cum ar putea arăta Bucureştiul viitorilor ani. Extinsă de zece ori faţă de suprafaţa actuală, metropola ar începe să respire

Marile avantaje ale creării Zonei Metropolitane Bucureşti sunt reţelele de transport, coerenţa urbanistică, infrastructura şi scăderea preţului la locuinţe.

Cea mai recentă formă a proiectului Zonei Metropolitane Bucureşti (ZMB) a fost definitivată de curând de dr. sociolog Vasile Gherasim, alături de specialiştii de la Centrul de Sociologie Urbană şi Regională - CURS.

Scandalul desfiinţării rutelor preorăşeneşti dintre Capitală şi judeţul Ilfov a demonstrat şi el nevoia atât a bucureştenilor, cât şi a ilfovenilor de un sistem de transport comun şi funcţional.

Capitala mai rezistă un an-doi

"Aproape că nu există argument mai bun decât faptul că viaţa ne obligă să avem o zonă metropolitană", susţine Vasile Gherasim, cel care a iniţiat în 2003 proiectul ZMB. El a adăugat că doar aşa va scăpa Bucureştiul de aglomerarea urbană.

"La actuala infrastructură rutieră, un număr de peste 1,2 milioane de maşini în Bucureşti înseamnă colaps", a precizat consilierul general Ioan Grigore Popa, membru în Comisia de Transport din cadrul CGMB.

Tot de colaps a pomenit şi directorul general al Electrica, Corneliu Stan, avertizând că "Bucureştiul mai face faţă solicitărilor, la capacitatea actuală, doar un an-doi". Confirmarea vine şi de la directorul Direcţiei Coordonare Reglementare Infrastructură din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, Radu Alexandru, care a declarat că Centrul este cel mai afectat.

"Orice dezvoltare în Centru nu poate fi suportată, pentru că nu mai există capacit