Ministrul de Interne italian, Roberto Maroni, pare să fi cedat în "războiul" pe care l-a declarat UE, prin propunerile legislative făcute de la venirea la putere a guvernului

Ministrul de Interne italian, Roberto Maroni, pare să fi cedat în "războiul" pe care l-a declarat UE, prin propunerile legislative făcute de la venirea la putere a guvernului Berlusconi.

Principala problemă ridicată de UE a fost amprentarea pe criterii etnice, propusă de ministrul Ligii Nordului, în intenţia de a face un recensământ al ţiganilor din Italia.

Dincolo de motivaţiile umanitare sau de ordine publică aduse de Maroni, norma nu a plăcut UE şi, chiar dacă nu a fost retrasă oficial, are foarte puţine şanse de a fi pusă în aplicare ad-literam.

După tot scandalul electoral făcut pe marginea siguranţei publice, Maroni propune acum trei decrete, considerate de către analiştii politici "subţirele". În plus, toate cele trei decrete au fost trimise vineri seara spre "avizare" Comisiei Europene, pentru a evita polemici ulterioare.

Acestea nu prevăd decât în mică parte promisiunile electorale ale partidului lui Maroni, când, reamintim, se vorbea chiar de reintroducerea vizelor pentru români. Decretele aduc câteva noutăţi care-i privesc direct pe imigranţi: reîntregirea familiei se va face pe baza testului ADN, iar solicitanţii de azil nu vor mai circula liber prin Italia pe durata rezolvării cererii.

Pentru comunitari este reconfirmată norma, deja în vigoare dealtfel, care cere declararea rezidenţei după trei luni de şedere, împreună cu prezentarea dovezii unui venit legal. Singurul rost al acestei propuneri pare alinierea baremurilor primăriilor italiene pentru acordarea rezidenţei cetăţenilor comunitari.

În baza autonomiei adminstrative, în Italia pot fi întâlnite primării unde rezidenţa este acordată în baza buletinului românesc şi al unui contrac