Cele 23 de staţii CFR existente pe reţeaua feroviară din Capitală şi din împrejurimi ar putea, cu minime investiţii, să asigure transportul facil pentru sute de mii de călători din

Cele 23 de staţii CFR existente pe reţeaua feroviară din Capitală şi din împrejurimi ar putea, cu minime investiţii, să asigure transportul facil pentru sute de mii de călători din Bucureşti şi din viitoarea Zonă Metropolitană

În prezent există 223 km de cale ferată în Capitală şi pe inelul periferic. Reţeaua este exploatată în mare parte pentru marfă, însă în trei ani ar putea fi utilizată şi de călători.

Bucureştiul s-ar putea apropia uimitor de repede de statutul capitalelor europene cu un transport feroviar rapid şi ecologic. Avem scheletul, spaţiul, specialiştii, iar banii pot veni dacă Ministerul Transporturilor şi-ar bate capul cu un proiect viabil.

Aşadar, pe lângă terasament şi trasee, Bucureştiul şi împrejurimile au din perioada interbelică şi cea comunistă 23 de staţii CFR. Gradul de utilizare de către călători este cel mai ridicat în Gara de Nord, Basarab şi Obor. Însă, în ultimul an, numărul călătorilor a scăzut în medie cu un milion în Gara de Nord, cu 100.000 în Basarab şi în Obor. Cel mai scăzut trafic este în Gara Chiajna, unde în octombrie 2007 au fost înregistraţi 730 de călători.

Parcare lângă gară

Aproape jumătate dintre cele 61 de localităţi plus Capitala, care sunt cuprinse în proiectul Zonei Metropolitane Bucureşti (ZMB), au staţie CFR. "Dacă un studiu arată că oamenii din acele zone fac naveta în Bucureşti sau că un număr de bucureşteni circulă pe ruta respectivă, acele staţii pot fi reactivate", a spus directorul Pregătire Proiecte din cadrul CFR, inginerul Constantin Onoiu.

El a adăugat că, dacă vrem ca ZMB să aibă un transport feroviar occidental, care să fie utilizat până şi de oamenii de afaceri care şi-au constr