Jocurile Olimpice de la Beijing reprezinta a treia editie organizata de un stat totalitar, in care gazdele vor locul I pe natiuni prin orice mijloace. Unii spun ca Jocurile Olimpice care au inceput ieri la Beijing reprezinta editia cu numarul 29, desi lumea sportului modern s-a intrunit doar de 25 de ori. Istoricii care vor sa pastreze traditia antica introduc si cele trei Olimpiade care nu s-au disputat din cauza conflagratiilor mondiale, stiut fiind ca la grecii vechi, Olimpiada insemna intervalul de patru ani dintre competitii si nu Jocurile in sine. In miezul acestei neintelegeri, ne limitam in a acorda, simbolic, Jocurilor din Olimpice de la Beijing, cifra trei. Olimpiada chineza este a treia manifestare de acest gen acordata unui stat totalitar, dupa cea din 1936 de la Berlin si cea din 1980, de la Moscova. Atit nazistii germani, cit si comunistii sovietici au folosit idealurile olimpice in scop propagandistic: propaganda rasiala in 1936, propaganda ideologica, in 1980. La Berlin, participarea a fost un record pentru acele vremuri, pentru ca regimul lui Hitler a subventionat unele tari care nu-si puteau trimite reprezentanti la Jocurile Svasticii. Semnificativ este faptul ca Romania, care isi inscrisese la Olimpiadele precedente bruma de sportivi pe baza de subscriptii publice, a ajuns la o participare record, care cuprindea nu numai sportivi, dar si coruri, ansambluri de dansuri, tacimul necesar pentru manifestarile adiacente. A ramas in istorie gestul Führerului de a refuza sa-l felicite pe invingatorul sariturii in lungime, nemuritorul afro-american Jesse Owens, Hitler fugind din tribuna oficiala ca un biet manglitor prins la furat gaini. A facut-o invinsul lui Jesse, germanul Lutz Long, si "arianul" a platit greu pentru asta. La rusi, regimul stagnarii lui Leonid Brejnev, a trebuit sa demonstreze superioritatea socialismului si comunismului prin sport, la u