S-au cunoscut de cînd erau copii. Dragoş Va­siliu şi Mi­hai Constantinescu, două nu­me importante ale trupei Mondial: "Îl ştiu pe Mihai de mic copil, dar nu prin «păduri cutreieram», ci cutreieram pe Strada Ştefan Furtună din Bucureşti. Eu stăteam la nu­mărul 110, el la 104.

S-au cunoscut de cînd erau copii. Dragoş Va­siliu şi Mi­hai Constantinescu, două nu­me importante ale trupei Mondial: "Îl ştiu pe Mihai de mic copil, dar nu prin «păduri cutreieram», ci cutreieram pe Strada Ştefan Furtună din Bucureşti. Eu stăteam la nu­mărul 110, el la 104. Am fost prieteni, am copilărit împreună începînd de la jocurile cu «Muschetarii», pînă cînd am început să ascultăm «BBC-ul» şi «Monte Carlo». Prin decembrie 1965, eu cîntam la chitară şi am înfiinţat împreună cu băieţii de la Politehnică «Trupa Mondial». Cu mine l-am adus şi pe Mihai Constantinescu, care avea înclinaţii de pe atunci şi cînta piesele lui Salvatore Adamo, Paul Naref precum şi unele din compoziţiile prietenului nostru comun Romeo Vanica. Mihai a fost primul care a venit cu piesele «Primăvara», «Balada unui greier mic», bi­neînţeles, împreună cu alte melodii din repertoriul internaţional pe care le cîntam împreună cu regretatul Gabi Drăgan şi cu trupa Mondial la 303, locul unde era Clubul Politehnicii."

DRUMURILE NOASTRE. Mihai Con­stan­­tinescu a cîntat o perioadă nu foarte lungă cu trupa Mondial, după care a continuat alături de Orchestra lui Petre Magdin: "Am mai avut un drum comun, eu atrăgîndu-l la «Ansamblul de Dansuri Folclo­rice» de la Casa Stu­den­ţilor, aşa că am fost colegi şi ca dansatori. Eram colegi de trupă, dar în acelaşi timp şi de Ansamblu de Dansuri. Mihai a continuat cu trupa lui Mag­din. Ce trupă aveau! Magdin la trompetă, Marcel Dragomir la saxofon, Marius Ţeicu la pian. Trei dintre compozitorii noştri cei mai valoroşi, îşi aminteşte Dragoş Vasiliu."

@