» Putini oameni mai sunt azi in viata dintre cei care au lucrat la Transfagarasan, cel mai inalt drum din Europa, inaugurat cu 34 de ani in urma. Am descoperit in comuna Arefu din judetul Arges doi fosti santieristi care au lucrat la "soseaua din nori".
» Comuna Arefu si-a dublat populatia la inceputul anilor ‘70, dupa ce aici au venit muncitori din toata tara, care au ridicat barajul Vidraru si au amenajat drumul de peste munti.
» Mergeau pe jos kilometri intregi, pe carari de munte, pana la santier, vara pe arsita, iarna prin nameti. Azi, fostii santieristi traiesc din pensii modeste, de cateva sute de lei.
"N-am mai fost pe transfagarasan de 22 de ani", zice Ion Raducanu, care are 89 de ani si abia a venit, in baston, pana la libraria comunala. Acolo le-am dat intalnire fostilor santieristi care au lucrat la "drumul din nori", cel "aruncat" peste crestele Fagarasului, pana la o altitudine de 2.042 de metri. Am ajuns in comuna Arefu din judetul Arges dupa ce un localnic, profesorul de istorie Cezar Badescu, ne-a spus ca aici mai traiesc cativa dintre cei care, cu peste 30 de ani in urma, s-au catarat pe stanci si au croit cea mai inalta si mai spectaculoasa sosea din Europa.
Furnicarul de la Arefu
Arefu devenise, la inceputul anilor ‘70, un adevarat furnicar, pentru ca de aici, de la baza muntelui, urma sa inceapa drumul de peste 90 de kilometri, calea serpuind peste masivul de piatra, pana in Transilvania, in comuna Cartisoara. Daca pana la deschiderea santierului comuna avea cel mult 3.000 de locuitori, dupa inceperea lucrarilor aproape ca isi dublase numarul sufletelor, conform datelor oficiale existente la 1 iulie 1970. Au venit oameni din toata tara in aceste locuri, atrasi de promisiunile unui salariu exceptional la vremea aceea, de 6.000 de lei pe luna.
Dupa 34 de ani...
Transfagarasan
