Într-o parte a problemei stă un balon mare, umflat din vorbe şi protocoale guvernamentale pe care scrie "Pactul cu Educaţia". În cealaltă, o ditamai piatră de moară - situaţia reală a educaţiei în România. Într-o parte, guvernanţi care perfecţionează distrugerea sistemului de învăţămînt, prin reforme şi pachete de programe din ce în ce mai dezastruoase, în cealaltă, efectele: notele luate la examenul de titularizare anunţă de pe acum viitorul nivel intelectual al societăţii româneşti. În acest context, să ne mai mire oare faptul că în România continuă să dispară biblioteci, de la cele de cartier la cele de importanţă naţională? Pentru că deja "Dispare Pedagogica!" nu mai este un şoc, nu mai e o revoltă, nu mai e o imposibilitate. Doar amărăciune, luare la cunoştinţă, resemnare a neputinţei şi o altă consemnare a nepăsării autorităţilor.
Biblioteca de lîngă Cişmigiu
Biblioteca Pedagogică Naţională "I.C. Petrescu" a împlinit 128 de ani de existenţă. Fondul actual e compus din aproape jumătate de milion de documente, conţinînd colecţii rare şi valoroase, printre care colecţiile Şcolii Normale Superioare de la 1880, colecţiile bibliotecilor lui Alexandru Odobescu, I. Zalomit, Azilul Elena Doamna, donaţiile Ana Davila, Titu Maiorescu, Onisifor Ghibu, I.C. Petrescu.
Din 1959 Biblioteca a funcţionat în sediul din strada Zalomit nr. 12, casă retrocedată moştenitorilor la finele anului 2006, după un proces îndelungat început în anul 1997. Totuşi, deşi procesul a fost cîştigat de reclamanţi, Curtea de Apel a adăugat sentinţei de retrocedare un amendament prin care se prevedea ca Biblioteca să-şi poată continua activitatea în sediul iniţial, timp de încă trei ani, pînă în 2009. Perioada de graţie a fost acordată tocmai pentru a nu întrerupe brusc şi radical activitatea bibliotecii, trei ani fiind consideraţi a fi îndeajuns pentru a se putea găsi un nou se
