Episodul 7. Replace all
Batranul parea iarasi ca nu-l aude. Ramasese cu cureaua in mana si o privea, parca-i masura lungimea, ii numara gaurile sau ce-o mai fi vazut la ea. Cizmarul il studia concentrat. Ezita parca sa continue. Zambi complice, in cele din urma.
- Cat eram io de pusti, cand am intrat la meserie, da' tot m-am prins cum e chestia cu turnatul. Mai venea unul, altul si ne tragea de interes, ca ce mai discuta clientela, ca daca am auzit cumva de-aia. Da' de aialanta? Mai fugise si Tomnea ala si Goncea pusese de rasturnase orasul. Aici nea Trandafir a fost ochei. Jos palaria, m-a desteptat. Mi-a zis: "Ba, Gentimire, ai grija ce discuti cu astia, tine-i la fereala. Mai spui si tu ca o pati, ca vedeti, ca nu stiu. Daca nu s-a dat la televizor si nici la radio n-am auzit..."
Chicoti, pocnind smechereste din degete.
- Destept nea Trandafir. "Nu te omoara pa chestia asta, zicea. Da sa nu semnezi nimic. Orice, da' fara semnatura." V-ati prins? Nu tataie acu' laminoru' la tremurici astia de-a semnat? C-a mai iesit si aia, care zice ca umbla sa-i prinda, sa-i atentioneze, ceva in halul asta. Toata lumea vorbeste. Am o consateanca, Ralita, de i-a tras tac'su internet si ne uitam la saitu cu aia. Io zic ca e prostii, da' mai poti sa stii?
Batranul se incingea, cu gesturi rare, molcome. Isi petrecea centura prin fiecare baiera, pipaind bentita, asigurandu-se ca nu-i desprinsa.
- Asa zice lumea, continua meseriasul... Dar poti sa stii ca-i pa bune? Ca aia vine din Balta, de unde-a inundat cu barajul si zice ca l-a-ngropat pa unu' acolo, cu casa, cu pravalia, ce-avea si omul la viata lui. Ca era despartit... Si ce-a facut, ce n-a facut, da' uite ca s-a prasit si i-a trimis p-aia acu' sa faca dreptate.
Pispirica se inflacarase. Perora, plimbandu-se iarasi, preocupat, dintr-o parte in alta. Intra in camaruta lui cu calapoad
