La 12 ianuarie 1878, dupa cateva ore de lupta, Armata romana ocupa Inovo (Smardan). Au murit atunci, in inclestare 286 de soldati si ofiteri din trei regimente de infanterie si unul de calarasi.

In memoria lor a fost ridicat un monument, in 1883, autorul acestuia fiind sculptorul Carol Storck (1854-1926). Intrarea Romaniei in primul razboi mondial, la 27 august 1916 (stil nou), i-a determinat pe bulgari sa distruga, in 1917, locul comemorativ de la Smardan. Abia in 1931, cand relatiile romano-bulgare s-au aflat intr-o faza lipsita de incordare, Societatea Culturala Romana a refacut monumentul sculptorului Storck. Gestul nu a reprezentat, insa, o reparatie integrala in contextul in care aromanii din Bulgaria aveau sufletele planse. Si aveau si dreptate. In Razboiul de independenta, aromanii din regiunea Timocului au oferit un sprijin consistent armatei romane, organizandu-se in grupuri de voluntari. Din acestea au facut parte si adolescenti, 37 dintre acestia murind in timp ce duceau munitii militarilor romani. Printre primii voluntari aromani impuscati de turci s-a aflat si Marita, o fetita de 12 ani, care a carat, cu o galeata din lemn, apa militarilor romani. In memoria acesteia, aromanii au ridicat, in 1905, in apropierea cimitirului eroilor romani de la Smardan, un monument din bronz, in ronde-bosse, reprezentand o fetita ce privea spre est (spre liniile inamice), tinand in mana dreapta o coroana, iar in cea stanga o galeata cu apa "pentru eroii carora le e sete". Soarta Maritei din bronz a fost curmata de prima conflagratie mondiala, cand bulgarii au dinamitat-o.

Istoria iarta, dar nu uita. Neagreata pe pamant bulgaresc, Marita a prins contur pe malul stang al Dunarii, fiind dezvelita la 10 mai 2001, intr-un parc din municipiul Calafat (jud. Dolj). Opera a unui artist din Vaslui, fetita este realizata din piatra, in ronde-bosse, purtand un costum