Emmanuel Carrere, "Un roman rus", traducere de Doru Mares, editura "Trei" (tel. 021/300.60.90), 304 pag.
Acum un an, cand a aparut, cartea aceasta a fost mult comentata in Franta. Ea apartine speciei de roman numite autofictiune sau, mai propriu spus, autonaratiune, in care autorul, povestitorul si personajul principal poarta acelasi nume, iar faptele narate sunt reale. In cazul lui Emmanuel Carrere interesul cititorilor a fost cu atat mai mare cu cat scriitorul e fiul unei personalitati culturale de varf, Helene Carrere d'Encausse, autoare de best-sellers despre istoria Rusiei si secretar pe viata al Academiei Franceze, institutie de enorm prestigiu, cucerit in cei 373 de ani de existenta (a te numara printre cei 40 de "nemuritori" reprezinta suprema incununare a unei cariere umanistice). Nascut in 1956, Emmanuel e cunoscut nu doar ca fiul unei celebritati, ci si ca romancier, scenarist si cineast original, avandu-si locul lui pe scena artistica franceza. Cele cinci romane publicate incepand din anii '80 dovedesc o inclinatie speciala pentru personaje obisnuite, pe care anumite imprejurari si tensiuni interioare le fac sa alunece spre nebunie, el insusi avand o natura complicata si depresiva, care i-a devastat viata privata. O marturiseste in acest roman autobiografic o extraordinara povestire de sine in relatie cu ceilalti, "traita" sub ochii nostri si imprevizibila ca viata insasi. De arta scriitorului tine constructia si limbajul expresiv ce-i da identitate: "Un roman rus" e compus din trei istorii ce comunica subtil intre ele, fiecare apartinand cate unui domeniu al vietii celui ce ni se dezvaluie total. Ponderea cea mai mare o are povestea de dragoste a cuadragenarului, dupa esecul unei casnicii din care are doi copii, cu o tanara simpla, care il iubeste, dar de care il despart diferentele sociale si de cultura, dar mai ales egocentrismul lui nevrot