Condamnat la inchisoare de austrieci, voluntar in revolutia de la 1848, Martin Lajos a fost om de serviciu la o Scoala militara din Neapole, apoi locotenent de geniu si profesor de geometrie in aceeasi Scoala militara. A iesit din cadrele armatei dupa o cariera militara destul de lunga, a devenit inginer civil, director al Telegrafului din Cluj si in final profesor de matematica superioara la Universitatea din oras ajungand chiar rector al prestigioasei institutii. Intr-un studiu al sau de acum aproape 130 de ani, Martin Lajos scria: “..Cucerirea aerului este doar o problema de timp, iar avionul va fi o inventie care va transforma societatea si sistemul social. Avionul, ca nou factor de locomotie, va mari circulatia, o va inviora, dar nu o va absorbi”.
Zborul, o pasiune nemarginita
Destinul sau a luat un alt curs, imediat dupa infrangerea revolutiei de la 1848, revolutie la care participase si el, tanarul de numai 20 de ani condamnat de austrieci si apoi incorporat fortat in armata austriaca ca om de serviciu la o Scoala militara din Neapole. Surprins intr-o noapte de catre comandantul scolii in timp ce le facea lectiile de matematica cursantilor de aici – uneori chiar le tinea prelegeri – Martin Lajos a fost “condamnat” de aceasta data sa devina chiar el ofiter urmand cursurile Academiei Militare de geniu din Viena la propunerea comandantului Scolii de ofiteri din Neapole. Acesta a fost momentul care i-a schimbat destinul. In 1856, a realizat un studiu cu privire la o racheta propulsata cu elice. Ulterior, avea sa construiasca “aripa plutitoare”, un proiect sortit insa esecului. Pasionat al aparatelor de zbor, mai ales al celor mai grele decat aerul, intr-o perioada cand un asemenea deziderat era de neconceput, Martin Lajos a realizat in 1875 primul ornithopter urmat la scurt timp de un al doilea. La baza lui statea insa principiul “aripei polut