Multiplul campion mondial şi european vrea să uite cît mai repede de Beijing, unde a avut parte numai de rateuri.
Multiplul campion mondial şi european vrea să uite cît mai repede de Beijing, unde a avut parte numai de rateuri.
Jurnalul Naţional: Se pare că medalia olimpică de aur rămîne un vis neîmplinit pentru tine.
Marian Drăgulescu: Probabil că aşa se întîmplă cînd îţi doreşti ceva enorm, nu se realizează. Cred că a fost cel mai prost concurs pentru noi, gimnaştii, din ultimii nouă ani. Noaptea de după finala la sărituri am adormit foarte tîrziu. Am fost foarte trist. Numai la concurs mi-a stat gîndul. Din păcate, timpul nu-l mai poţi da înapoi. De altfel, dacă mă gîndesc bine, toţi care am venit aici ca favoriţi nu am reuşit. Nici Camelia Potec, nici Nicoleta Grasu, nici eu. Asta îmi pare cel mai rău. Parcă a fost un blestem. Nu s-au lipit medaliile de noi de nici o culoare.
La sărituri ai avut o primă execuţie foarte bună, după care a urmat ratarea.
Nu pot să-mi explic. Înaintea celei de-a doua sărituri mă gîndeam la tehnică, să nu intru prea tare în trambulină. Dacă mă băgam prea tare, riscam să nu prind masa de sărituri. M-am dus un pic prea încet pe elan. Am căzut la aterizare şi s-a năruit totul.
Crezi că de vină poate fi şi ratarea din ziua precedentă, din finala la sol?
După sol am încercat să uit cît mai repede, dar gîndul la acea ratare sigur m-a afectat. În orice caz, am intrat în concurs foarte hotărît şi motivat. Din păcate, nu a fost să fie.
Acum doi ani ai vrut să te retragi, dar ai revenit ca să cîştigi o medalie de aur la Olimpiadă. Regreţi că nu te-ai retras atunci?
Nu am nici un regret. Mă bucur că am ajuns aici, mă bucur că sînt sănătos. Bine, sănătos e un fel de a spune. Au fost problemele de la coloană, am făcut o pauză îndelungată, iar apoi am tras tare ca să recuperez ti