Probabil că figura întunecată, marcată de griji, a lui Mutu, a impresionat pe multe dintre susţinătoarele sale. Ca şi declaraţia sa, întristată, referitoare la gestul „inuman” al UEFA care vrea ca el să plătească vreo 17 milioane de euro clubului Chelsea.

De parcă Chelsea ar fi un club sărăntoc, ca Urziceniul de pildă, şi nu l-ar avea în spate pe ultrabogatul Abramovici. Ce-ar mai putea să facă Abramovici cu cele 17 milioane ale lui Mutu? Să-şi ia seminţe, poate. Iar Mutu de unde să ia banii ăştia? De la gura celor doi copii pe care-i are cu columbianca (parcă a făcut doi deja, nu?). Sau să ciuntească din pensia alimentară pe care i-o virează Alexandrei Dinu? Şi, mai ales, pentru ce? Pentru o amărâtă de priză de cocaină? Mai degrabă ar trebui Chelsea să-i plătească ceva, că l-a ţinut un an pe tuşă, fără salariu. Adică ce, cocaina nu se înscrie în drepturile omului? Cine stabileşte ce ai voie să tragi pe nas şi ce nu? Este inuman! – proclamă Mutu şi cel care-l înţelege cel mai bine e chiar Mitică Dragomir.

Pentru el, Mutu e un sinistrat şi sinistraţii trebuie ajutaţi. Să pună mână de la mână oamenii din fotbal şi să-i plătească amenda bietului Adi, cel care, în opinia preşedintelui FRF, un alt spirit caritabil, nici n-ar avea de unde să scoată atâţia bani.

Numai că, iată, gesturile inumane se înmulţesc. Mai inuman decât cel al UEFA pare să fie gestul DNA, care a decis punerea sechestrului pe averea oamenilor de bine din fotbal. Cum să-l mai ajute aceştia pe Mutu, când ei înşişi vor trebui ajutaţi să supravieţuiască acestui episod? Oameni ca fraţii Becali, ca fratele Copos sau fratele Borcea, ca alţi câţiva fraţi şi veri din „cupola” fotbalului, despre care se ştie foarte bine că bagă bani în fotbal, nu iau, se trezesc la zid pentru nişte acuze fantasmogorice. Pentru că fantezia procurorilor pare să nu aibe limite. Aceştia au imaginat un scenariu a