În lucrarea sa de doctorat, "Evoluţia regimului alimentar în secolul al XIX-lea în Balcani", Ion Blăjan, director al Secţiei Colecţie de la Muzeul Ţăranului Român, încearcă să reconstituie regimul alimentar ţărănesc. Aşa cum el însuşi afirmă, este un demers foarte dificil, deoarece referirile din documentele istorice sînt în general extrem de sărace, fragmentate. Ele provin din relatări ale călătorilor străini prin Ţările Române, din socoteli ale negustorilor sau din registre vamale.
În lucrarea sa de doctorat, "Evoluţia regimului alimentar în secolul al XIX-lea în Balcani", Ion Blăjan, director al Secţiei Colecţie de la Muzeul Ţăranului Român, încearcă să reconstituie regimul alimentar ţărănesc. Aşa cum el însuşi afirmă, este un demers foarte dificil, deoarece referirile din documentele istorice sînt în general extrem de sărace, fragmentate. Ele provin din relatări ale călătorilor străini prin Ţările Române, din socoteli ale negustorilor sau din registre vamale.
Regim alimentar Care este alimentul ce domină, încă de la începuturi, în alimentaţia ţărănească? Mămăliga a reprezentat în sistemul alimentar ţărănesc clasic principalul nutriment, temelie a regimului alimentar, fapt ilustrat de o întreagă serie de proverbe: "Nimic nu te strică/ Ca dorul de mămăligă" şi "Mămăliga-i stîlpul casei/ Pîinea-i cinstea mesei". Aceeaşi constatare o făcea şi François Recordon în "Scrisori despre Ţara Românească", subliniind frugalitatea şi cumpătarea, care făceau ca mulţi locuitori să atingă vîrste foarte înaintate: "Porumbul este hrana lor de căpetenie; din mălai pregătesc un fel de pîine pe care o numesc mămăligă".
Care este locul grîului şi al produselor din grîu pe masa ţărănească? Pînă la sfîrşitul secolului al XIX-lea, grîul a fost o plantă destinată mai degrabă vînzării, menit să umple pung