» La Dobarlau, intr-o localitate aflata la granita fostului Imperiu Austro-Ungar, un roman si-a facut in curte un muzeu. Covasneanul mos Luca si-a pus ultimii ani din viata in slujba posteritatii adunand laolalta toate obiectele care au insemnat ceva pentru el. La 70 de ani, omul si-a transformat jumatate din batatura si una dintre case intr-o poveste a vietii lui: a taranului roman ce a trait pe aceste meleaguri apasate de istorie.
"Vor veni, vor vedea, vor intreba; vor afla urmasii nostri si ai altora. Cine a fost acesta?" Asa sta scris pe "Roata Vietii" sculptata de mos Gheorghe Luca si pusa in mijlocul unui spatiu pe care el il numeste mandru "Muzeul Etnografic Maria".
De trei ani mos Luca munceste in fiecare zi cu nespusa pasiune, adunand laolalta mii de lucruri vechi, unele de-ale lui, majoritatea stranse de la locuitori din satele invecinate, dar si altele aduse de mai departe, cu eforturi chiar financiare.
Obiectele sunt dintre cele mai diverse, de la opinci, obiecte de uz casnic, piepteni de descalcit caltii la razboaie de tesut, o maciuca din anul 1939, o piua din anul 1700 (care este si cel mai vechi obiect detinut), lazi de zestre, haine vechi, casti de soldati si baionete din primul si al doilea razboi mondial, dar si unele lucruri care au facut parte nemijlocit din viata lui mos Luca: gramofoane, pick-up-uri, televizoare cu lampi, un proiector pentru filme la tara, aparate de radio din trei generatii, discuri, carti cu Ceausescu si Stalin si, desigur, fotografii din toate timpurile.
La prima vedere "muzeul" pare un kitsch, insa, chiar daca gasesti un brici din secolul trecut langa un aparat de ras de pe vremea bunicilor laolalta cu niste "Bic"-uri de plastic de nici 20 de ani, iti dai seama ca locul respira un iz familiar. Scaunelele reparate pentru a nu stiu cata oara, daracul ce pastreaza lustrul unei palme batatorite, cutia
