• Tatarasenii, aflati in carantina din cauza ciumei ce bantuia Iasii de pe la 1819, erau aproape condamnati la moarte de boierii fricosi ca nu cumva ciuma sa-i rapuna si pe ei • In acest an negru pentru Iasi, a izbucnit prima forma de constiinta colectiva oraseneasca, in urbea Iasilor obisnuiti cu supusenia
In 1813, ciuma ajunsa in Moldova facea ravagii. La Iasi, o importanta aglomeratie urbana, ciuma a rapus indeosebi pe cei aflati in zona Tatarasi. Carantina ce le-a fost impusa tatarasenilor, gardurile ridicate in jurul caselor lor, dar si paza puternica nu au fost indeajuns pentru boieri. Acestia faceau si o specula nemaipomenita cu alimente, incat parte dintre oamenii aflati in spatele gardurilor de protectie mureau si de foame.
In acele vremuri cand oamenii urlau de foame sau de pierderea celor dragi, marele aga Alecu Mavrocordat, hatmanul Sutachi si clica lor, fara stirea domniei, faceau o specula cu alimente, demna de cel mai mare act de sadism. Practic, ca intermediari, urcau pretul alimentelor de cateva zeci de ori, ceea ce i-a adus pe tataraseni la acte groaznice pentru o farama de mancare. In doua zile, de pe 18 pana pe 20 iunie 1819, tatarasenii, ajungandu-le jugul birurilor peste puterile lor, s-au rasculat. Aceasta a fost prima forma de constiinta colectiva oraseneasca, in urbea Iasilor obisnuiti cu supusenia. Rasculatii, vreo 2.000 la numar, l-au luat ostatec pe mitropolitul Veniamin si au protestat in fata Curtii Domnesti. Cum arnautii au tras in ei, multimea s-a dispersat, insa pentru boierime a ramas spaima. Cei care au faceau specula cu alimente au fost inlocuiti la porunca domnitorului Scarlat Calimachi. Cu toate acestea, orasenii nu au scapat de poveri, iar saracia si exploatarea n-au incetat. Rascoala a prefigurat Revolutia de la 1821. Una peste alta, prima forma de constiinta colectiva oraseneasca, desfasu